Pentru colaborări, întrebări, cereri de review-uri sau altele, contactaţi-mă pe adresa: vogueandjazz@gmail.com

luni, 15 iulie 2013

"Lunea nici iarba nu creşte" - Imagini inspiraţionale



       Pe principiul de mai sus (“Lunea nici iarba nu creşte”) revin cu o poztare care reflectă ziua de azi. Cel puţin aici e nor, plouă şi e destul de frig. N-ar fi nici o problemă dacă pȃnă acum o oră n-ar fi fost un soare numai bun de plajă (dar cum nu-mi place să mă bronzez, modific ȋn “soare numai bun de citit”).

       Pe scurt, ziua de azi ȋi:





Şi melodia ȋn ton:




       Puţin soare s-a făcut cu săpunul “ Matins des Lavandes” de la Deja Vu şi o tabletă de cioco Milka Cherry Cream. Un review la săpunel imediat după primele folosiri.

       Pȃn’ atunc, o zi faină să aveţi!


duminică, 14 iulie 2013

20 de iubiri

       Văzut, plăcut, preluat. Mai exact o listuţă colorată cu 20 de lucururi/ persoane/ fenomene etc ce te face să le iubeşti. Cum a spus Aurora Toma o “leapşa ȋn imagini”. Eu l-am “şterpelit” d-aici’şea - Petite Nounours

Să purcedem la treabă, zic!


1.  Să mă uit vara, pe la 3-4 dimineaţa, la stele. Adicătelea, să mă cocoţ pe geamul camerei mele, cu ‘chişoarele ȋn aer, ciocolată cu mentă şi cafea rece şi tare şi neagră şi ahahaha! <3 . D-aia cred că-mi şi place vara atȃt de mult. Mai ales cȃnd las PC-ul deschis să-mi ruleze-n timpane muzica lui Ray Charles.


2. Schweppes Kinley Tonic! Chestia asta e orgasmică! Aş putea să beau Schweppes Kinley toată viaţa şi ultima mea dorinţă să fie un ultim pahar! Mai ales vara, să ai sticla de 1 litru juma’ lȃnă tine sau, şi mai bine, să-l bei dintr-un pahar ȋnalt ȋn care să storci juma’ de limetă sau ¼ lmȃie... mamă-mamă!


3. Vremea mohorȃtă. Cu nori gri şi ameninţător şi ploaie rece şi măruntă şi să stai aşa, ȋn camera ta uitȃndu-te pe geam şi gȃndindu-te la toate nimicurile posibile şi imposibile.

 

miercuri, 10 iulie 2013

“Orange is the happiest color.”- Frank Sinatra



       O zi bună, dragelor!

       E vară, e soare, optimism, energie şi multă, multăăăăă culoare. Culoarea mea preferată e portocaliul, aşa că m-am decis să fac un articol care să vă inspire. Punctul de plecare? PORTOCALIUL şi VARA.


       Cum a zis şi Sinatra: Portocaliul e cea mai veselă culoare!

       Şi ȋn spiritul ei, vă prezint o mȃnă de produse, o mică descriere şi linkul de unde ȋl puteţi achiziţiona. Unele produse le am, altele sunt pe lista de dorinţe, ȋnsă după o scurtă plimbare ȋn Mall-ul de vis-a-vis veniţi acasă cu toate! Asta e pȃnă la urmă şi ideea! Produse bune, accesibile, pentru care nu trebuie să dai comandă ȋn Noua Giunee.

luni, 8 iulie 2013

Trucuri şi sfaturi despre fondul de ten + review

       Reveniiiiiiiim cu articolul mult-promis despre fondul de ten. Nu-s eu o expertă în asemenea inginerii, aşa că vă scutesc de un moment jenant, în care să caut pe enşpe mii de site-uri şi bloguri informaţii pe care să le copiez şi să par după “deşteaptă” (mai trendy, aceste persoane sunt make-up artişti ai mediului virtual). Io prefer deci să zic PAS şi pe principiul “de la lume adunate şi-napoi la lume date”, mă limitez la TOP 5 trucuri de ici şi colo + un review.

vineri, 5 iulie 2013

Sophia Loren


       Leneşă mare am fost. Ştiu.

       Prima oară m-a lovit răceala, apoi lenea cronică şi pe final m-a (re)apucat mania filmelor horror. Momentan sunt într-o pasă de “regăsire de sine”.
        Dar am amânat de prea multe ori postarea asta, aşa că “ostaşi, pe cai!”

Sophia Loren 


ISTORIE

       Una dintre italiencele care a descoperit “Visul American”, Sophia s-a născut în Roma iar viaţa şi-a petrecut-o pe platourile de filmare. La începutul carierei era băgată în seamă numai datorită atuurilor fizice. Talentul actoricesc a venit, aşadar, mai târziu şi tot atunci a fost recunoscut. Viaţa ei a fost una tumultoasă. Atât cât să o facă legendă, dar suficient cât să nu se facă de râs. De la apariţii sexy în filme (sutien-less), la picanterii amoroase, de la zilele petrecute în spatele gratiilor (17 zile), Sophia a făcut ca talentul, accentual mediteranean dar şi personalitatea şi modul de a combina hainele, să eclipseze toate “bilele negre”.

 
STIL
       Cum era vorba aia cu diamantele? * sărci pă gugle * . Da! “Diamantele sunt cele mai bune prietene ale unei femei”! (nu în cazul meu ci în cazul ei). O Liz Taylor a bijuteriilor, diamante sau nu. Cred că lucrul acesta a solidificat imaginea ei de divă şi “femeie preţioasă” (sens propriu dar şi figurat).





       Hainele…ei bine ea purta hainele, nu hainele erau aşezate pe ea. Femeie cu forme voluptoase, ştia ce haine o avantajează. Celebra rochie a anilor 60’, strânsă-strânsă-n talie, pantaloni scurţi care să-I evidenţieze picioarele (nu tocmai de gazelă), Sophia Loren era etalonul frumuseţii: femeie voluptoasă, cu privire ageră şi personalitate pe măsură.













 

 

MACHIAJ


       A fost şi încă este! Dar să o luăm cronologic.


       Când spui Sophia Loren prima imagine care-ţi zbuciumă căp’şorul e cea a ochilor săi. Doi ochi verzi mărginiţi de tuş într-un stil specific. Ochi de căprioară ca a lui Audrey? Nu. O “coadă” neagră, pe ploapa superioară? Nu. Machiaj complex, a fost imitat de cine şi cum a putut până în zilele noastre şi e o marcă de referinţă a actriţei. (Vă las şi un link pentru cele interesate).

 


       Tenul măsliniu rare ori este “blush-at” cu roz. Accentul se pune pe ochi şi pe buze. Buze cu o formă superbă, conturate cu un creion maro închis şi colorate în nuanţe nude sau maro.

 

       La bătrâneţe? Păi cel mai bun machiaj e operaţia estetică (a făcut şi d-astea şi multe rău). Dar văd că adesea ochii sunt luminaţi iar pe buze, acelaşi nude.
 
Aşa cum am promis:

Şi tot am zis ba că e frumoasă, ba atuuri fizice ba x ba y, vă las cu (aşa cum zice titlul) “MOST SEXY ITALIAN MOVIE SCENE” 
 http://www.youtube.com/watch?v=VQUAz7sFatw&oref=http%3A%2F%2Fwww.youtube.com%2Fwatch%3Fv%3DVQUAz7sFatw&has_verified=1

duminică, 30 iunie 2013

Femeia sexy: Când tocurile nu-s destul de înalte iar colanţii destul de strimţi


       Am observat cu uimire că postarea semi-răutăcioasă despre greutatea ideală a avut succes. Săptămâna aceasta am fost într-o lene-stare-de-rău cum n-am mai fost de ani buni. Aşadar le program s-a cam dus naibii. Dar de mâine încerc să mă reîntorc la el.

       Până atunci, aceste postări tip pamflet sunt singurele pe care căpşorul meu îndurerat (la propriu) le poate produce.



       Aşadar domişoarelor, scoateţi-vă tocurile, eliberaţi burtica din strânsoarea colanţilor, luaţi o cană de cafea cu lapte şi două linguriţe de zahăr şi să începem.

P.S. ACEST ARTICOL ESTE UN PAMFLET!



Femeia sexy: când tocurile nu-s destul de înalte iar colanţii destul de strimţi


       Aveţi idee cum arată o femeie sexy? Nu, pe bune! Chiar stiţi dragelor cum arată o femeie care emană sexăpil prin toţi porii?! Ei bine, dacă nu, uitaţi-vă la mine! Uitaţi-vă la mine şi veţi vedea că sunteţi de enşpe mii de ori mai secsoase şi mai feminine decât aţi crezut vr-odată!

       Acum că am rezolvat acest aspect, că (sper eu) v-am convins de potenţialul vostru, să punem sare pe rana societăţii. IAR.


 
       E Liza cu un “z”, nu Lisa cu un “s”. (Nu, n-am luat-o pe arătură, aşa-i doar melodia)

E Liza Minnelli.


       Mulţi o ştiau, mulţi au uitat-o. Ei bine, pe scurt, ea e don’şoara care a adus cabaretul la un cu totul alt nivel. Pe lângă vocea clară, superbă, a impresionat şi prin costumele sale. COSTUME DE SCENĂ. Picioare nici prea prea, nici foarte foarte, atitudine de femeie fatală, pălărie p-o ureche şi toace mari. FOARTE FOARTE MARI
 
       Dară deh, noi vorbim aici de anii 60-70. Apropos, Nicolae Iorga s-a studiat şi se va studia o viaţă-ntreagă. Dacă nu v-a picat în mână o carte de-a lui, sigur 1 leu v-a picat. Ştiţi ce zicea nenea? Nenea zicea că Istoria îşi bate joc de oameni repetându-se. Pare logic, nu? Adică, măcar s-a lămurit faptul că gestionarea proastă a trupelor militare şi organelor politice în primul război mondial a dus şi la un al doilea războiaş...Dar deja bat câmpii. Ideea e că moda n-are piiiiic de creativitate.
       Care e motto-ul modei? Luăm ce-a fost şi-i punem fundă. Adică îl cosmetizăm puţin. 
 
       Da,da,da. Sunt eu nebună pentru că nu-i aşa.
       Nu e ca şi cum această duduie (Jeanne Crain) ar purta un costum banal de baie undeva prin anii 30.
       Şi acum s-ar promova şi vinde în prostie asemenea costume.
       Dar românu-i dizainăr. Nu e ca şi cum moda din 1900 s-a întors acum. Si s-a propagat micuţa până la Hollywood.
       Cine-ar fi crezut că ţărăncuţa din Muscel o să set-uiască faiăr tu dă rein?

       












       Daaaaar mă opresc aici. Despre efemeritatea modei o să vorbesc altă dată deoarece planul de bătaie pentru azi e format din toace şi colanţi.
 
       Deci ne întoarcem la origini.

       Tocurile. Dragele noastre tocuri. Cum am mai fi putut să ne adăugam 10 cm la înălţime dacă nu existau? Cineva zicea că toacele au fost inventate pentru ca femeile să calce brbaţii în picioare cu stil. Eu zic că bieţii masculi pot riposta tare uşor. Nu de alta, dar un croşeu de stânga şi le dau de le julesc p-alea superioare, pe toace.

       Tocurile au fost inventate, printre altele, pentru că alungesc piciorul, îl încordează şi-i dă acea caracteristică de “gazelă”. Acum că tu îţi calci soţu (şi la figurat) sau că faci tumbe pe spate de la toculeţe e strict problema ta. Personal, consider că o femeie e sexy atunci când ştie să se oprească. E o linie foarte subţire între eleganţă şi prost gust. Dar nu mă îndoiesc de voi, dragelor. E doar un strigăt către marea societate.

       Aşadar. Tocurile au fost purtate de femei pentru a părea (mai) sexy. Dar atunci exista puţin mai mult gust. D De ce zic asta? Pentru că nu erau purtate pentru a şoca. Nu mereu.






Acum lumea nu mai are idei, “inovează” şi lansează pe piaţă fel de fel de prostii pe care oricum o persoana normală nu le poartă.



       Daaaa…prefer să rămân în neştiinţa mea cu pantofii bunicii decât să port, de dragul modei aşa ceva.


       Acum colanţii. Colanţi! Colanţi peste tot! Transparenţi, cu ştrasuri, cu mărgele şi picturi rupestre. La ce bun? Pe bune. La ce bun să porţi aşa ceva dacă nu te simţi bine în ei?
       Depinde de stil, depinde de persoană, depinde depinde. Dar sincer, cum sunt femeile care se plâng că le dor picioarele de la pantofi, aşa sunt cele care se plâng că-s prea grase pentru colanţi. Aşeeee, şi eu ce să vă fac? Şi cele care nu poartă ce să vă facă? Şi cele care citesc aceste rânduri, ce să vă facă? Să slăbim noi pentru voi? Asta ar fi ceva…
 










         Acu’ pe scurt o istorie. Colanţii, leginşii, se poartă de multă vreme, dinainte de televizoarele color sau electricitatea. După s-au purtat şi în timpul războaielor, aşa că ţineau de cald. Avem şi noi varianta noastră. Acei“iţari”.  
 




 








         Şi, fainăli motivul pentru care am scris acest articol.

Dacă vă imaginaţi că o să obţineţi un look sexy şi senzual şi mai ştiu eu cum, purtând pantofi în care nu puteţi să mergeţi şi colanţi ce vă conturează celulita….mai bine nu!
 
       Sincer. Dacă vreţi efectul Greta Garbo: Uită-te la mine, sunt o femeie, sunt puternică, respectă-mă, nu îl adapta la moda de azi.


       De ce? Pentru că moda de azi urlă: Uită-te la mine, am colanţi transparenţi şi tocuri cât casa, respectă-mă.

       Multe fete se plâng că sunt bărbaţii nesimţiţi, că ele nu fac şi nu dreg şi cum de îndrăznesc ei să le fluiere/atingă etc.
        Păi…păi. Păi dacă tu te înghesui în asemenea chestii şi se vede TOT. Deci dacă tu le oferi tot, dacă un fund bine dezvăluit este tot ce ai tu de oferit, ce vină au ei? Sau doar îi întărâţi?!




miercuri, 26 iunie 2013

Pudră de argilă ASLAVITAL


       Cred că toate persoanele preocupate de tenul lor au folosit cel puţin o dată-n viaţă masca “argiloasă”. Fie că e o mască gata-preparată (la tub, borcănel, plic etc) sau aveţi timp, imaginaţie şi răbdare pentru a vă face o mască personalizată, ȋntr-un moment al vieţii tot s-a găsit pe năsucul nostru un strop de argilă.
       Acum o să discut despre – na, ce greu o fi-, despre publerea de argilă şi prepararea ei.

Pudră de argilă ASLAVITAL


AMBALAJ
       Eu am luat dit’mai cutia :)). Dar din cȃte ştiu puteţi achiziţiona şi un pliculeţ/două/nouă separat. Aşadar, dacă achiziţionaţi o cutie ȋntreagă veţi descoperi ȋnăuntru 10 pliculeţe fiecare a cȃte 20g. Pliculeţele sunt dintr-o hȃrtie subţire, deci nu aveţi nevoie de foarfecă pentru a le deschide. Cutia este din carton subţire iar ȋn interior, după cum am spus, se află cele 10 pliculeţe + unprospect.













INDICATII
       Pe spatele pliculeţului scrie: temperatura optimă de păstrare: 15-25 grade Celsius şi a se folosi ȋnainte de data marcată pe sudura plicului. Mai multe puteţi găsi ȋn poză/prospect.






SOLUŢIA

       Pulberea are o culoare maro-pal-cenuşie. Ȋntr-un plic se găseşte argilă suficientă pentru 3-4-6 aplicări, depinde de zona pe care doriţi să o acoperiţi şi consistenşa măştii.

       Prepararea e simplă: amestecaţi o lingură de pulbere cu puţină apă (cam un căpăcel/2-3 linguriţe). Sau, ȋn funcţie de preferinţe puteţi ȋnlocui apa cu: ceai de muşeţel, de gălbenele, apă de roze, gălbenuş de ou etc.

       Apoi, ȋn funcţie de grosimea măştii, aşteptaţi ȋntre 10 şi 18 minute. Atenţie! Să nu zȃmbiţi că o să zboare praf alb mai ceva ca ȋn Peter Pan. Se ȋnlătură cu apă călduţă şi se şterge faţa cu un prosop curat – prin tamponare-.


ACŢIUNE
        Tenul rămȃne curat şi luminos. Folosită pe o perioadă lungă de timp, are efecte benefice ȋn cazul acneei şi a altor probleme dermatologice pentru care nu doriţi tratament medicamentos.






















PLUSURI
Efecte vizibile de la prima aplicare

Cantitate arhisuficientă

Preţ mic


MINUSURI

Usucă pielea, astfel după folosire e nevoie de hidratare corespunzătoare

Cȃnd se usucă, se crapă şi se aşterne precum făina peste tot ce e ȋn apropiere



PREŢ

10-15 RON



PROSPECT

http://medicamente.romedic.ro/pudra-argila-tratament-aslavital